PSALMUL 109 PSALMUL 110 PSALMUL 111

PSALMUL 109 Al lui David. l. Zis-a Domnul Domnului Meu: "Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale". 2. Toiagul puterii Tale ţi-l va trimite Domnul din Sion, zicând: "Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor Tăi. 3. Cu Tine este poporul Tău în ziua puterii Tale, întru strălucirile sfinţilor Tăi. Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut". 4. Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: "Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec". 5. Domnul este de-a dreapta Ta; sfărâmat-a în ziua mâniei Sale împăraţi. 6. Judeca-va între neamuri; va umple totul de ruini; va zdrobi capetele multora pe pământ. 7. Din pârâu pe cale va bea; pentru aceasta va înălţa capul. PSALMUL 110 Scris pe vremea lui Neemia. l. Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, în sfatul celor drepţi şi în adunare. 2. Mari sunt lucrurile Domnului şi potrivite tuturor voilor Lui. 3. Laudă şi măreţie este lucrul Lui şi dreptatea Lui rămâne în veacul veacului. 4. Pomenire a făcut de minunile Sale. Milostiv şi îndurat este Domnul. 5. Hrană a dat celor ce se tem de Dânsul; aduceţi-vă aminte în veac de legământul Lui. 6. Tăria lucrurilor Sale a vestit-o poporului Său, ca să le dea lor moştenirea neamurilor. 7. Lucrurile mâinilor Lui adevăr şi judecată. Adevărate sunt toate poruncile Lui, 8. Întărite în veacul veacului, făcute în adevăr şi dreptate. 9. Izbăvire a trimis poporului Său; poruncit-a în veac legământul Său; sfânt şi înfricoşător este numele Lui. 10. Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; înţelegere bună este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului. PSALMUL 111 Scris pe vremea lui Neemia. 1. Fericit bărbatul care se teme de Domnul; întru poruncile Lui va voi foarte. 2. Puternică va fi pe pământ seminţia Lui; neamul drepţilor se va binecuvânta. 3. Slavă şi bogăţie în casa lui şi dreptatea lui rămâne în veacul veacului. 4. Răsărit-a în întuneric lumină drepţilor, Cel milostiv, îndurat şi drept. 5. Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută; îşi rânduieşte vorbele sale cu judecată, că în veac nu se va clinti. 6. intru pomenire veşnică va fi dreptul; de vorbire de rău nu se va teme. 7. Gata este inima lui a nădăjdui în Domnul; întărită este inima lui, nu se va teme, până ce va ajunge să dispreţuiască pe vrăjmaşii săi. 8. Risipit-a, dat-a săracilor; dreptatea lui rămâne în veacul veacului. 9. Puterea lui se va înălţa întru slavă. 10. Păcătosul va vedea şi se va mânia, va scrâşni din dinţi şi se va topi. Pofta păcătoşilor va pieri.