VINEREA NEAGRA

Vinerea din Săptămâna Patimilor este numită Vinerea Neagră, Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, căci aceasta a fost ziua în care Iisus a fost răstignit pe Muntele Golgota, după ce Iuda l-a vândut pentru 30 de arginţi. Potrivit legendei, în dimineaţa zilei de vineri, soldaţii romani l-au biciut pe Iisus după care, vrând să-şi bată joc de el, i-au pus pe cap o cunună de spini şi l-au îmbrăcat cu o haină roşie, spunând: "Iată-l pe regele iudeilor". Ducându-l în faţa lui Pilat, acesta le-a spus arhiereilor şi slujitorilor: "Luaţi-l voi şi răstigniţi-l, căci eu nu-i găsesc vină". Atunci soldaţii l-au pus pe Iisus să ducă în spate o cruce şi l-au purtat spre locul de răstignire prin mulţimea care îl huiduia şi-l lovea. După ce Iisus a fost răstignit pe cruce, între doi tâlhari, la locul răstignirii au rămas să-l bocească Maica Domnului, Maria Magdalena, Maria lui Cleopa şi Ioan Evanghelistul. Se spune că spre amiază, soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat, iar Iisus a strigat cu glas tare: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?". După trei ore de la răstignire, când Iisus a spus că-i este sete, ostaşii i-au dat să bea oţet, din acest motiv până la Înviere nu se consumă oţet. Apoi Iisus şi-a ridicat capul spre cer şi a strigat: "Părinte, în mâinile tale îmi dau sufletul meu!". De la slujba din Joia Mare şi până la Înviere, preoţii poartă veşminte negre. La Denia din Vinerea Mare credincioşii ascultă Prohodul Mântuitorului. Tot atunci este vegheat trupul neînsufleţit al Domnului, simbolizat prin Aerul scos din Sfântul Altar şi aşezat în mijlocul bisericii, pentru ca oamenii să treacă pe sub el. Cei care participă la slujba din această seară pun flori la icoana lui Iisus, iar în timpul procesiunii de înconjurare a bisericii, cei care îşi ating faţa cu aceste flori vor fi feriţi de necazuri şi accidente. De asemenea, când se ocoleşte biserica, femeile lipesc de crucile mormintelor lumânări de ceară curată şi bocesc. Acele lumânări se lasă acolo până se sting, iar fetele nemăritate obişnuiesc să le fure ca să aibă parte de dragoste sau pentru a pune această ceară în stupi, ca să facă albinele mai multă ceară. La ieşirea din biserică e bine ca fiecare om să ducă lumânarea aprinsă acasă şi să facă semnul crucii în toate punctele cardinale, pentru a-şi feri astfel casa de boli şi dezastre naturale. Tot în această zi, se spovedesc cei care au făcut păcate foarte mari. Totodată astăzi oamenii trebuie să se înţeleagă între ei, pentru că cine este rău cu semenul său în Vinerea Mare, va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. Câteodată, cerul "plânge" în Vinerea Mare Vinerea Mare mai este numită Vinerea Seacă pentru că, după datină se ţine post negru, iar cel care poate rezista să nu mănânce şi să nu bea numic toată ziua, nu va avea dureri de cap, va fi ferit de orice altă boală, dar şi de necazuri tot anul. Astăzi nu se mănâncă nici urzici, pentru că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici. Se spune că e bine ca în această zi oamenii să calce pe un obiect de fier, atunci când se trezesc. În această zi nu se seamănă, pentru că nu ar creşte nimic. De asemenea nu se coase, nu se toarce, nu se ţese, nu se spală rufe, nu se zugrăveşte şi nici nu se bat cuie. Nu e bine nici să fie sacrificate păsări sau animale. În dimineaţa acestei zile, se obişnuieşte să se tămâieze locuinţa şi grădina, pentru că se crede că astfel acestea vor fi ferite de boli şi pagubă. Tot ce se poate face în Vinerea Mare e să se frământe aluatul şi să se coacă pasca şi cozonacul. În această zi tinerii se scaldă în apă curgătoare sau într-un lac, pentru ca Învierea să-i găsească curaţi. Se spune că, dacă plouă în această zi, anul va fi roditor, însemnând că şi cerul plânge în ziua Patimilor Mântuitorului. Cum clopotele nu se mai bat din Joia Mare până în noaptea de Înviere, un obicei păgân spunea că, dacă o fată vrea să se îmbogăţească prin măritiş, trebuie să se urce în turla bisericii în noaptea Vinerei Mari şi să tragă clopotele pentru ca dorinţa să i se împlinească. Mişu MATEI SURSA